DE MINTE. MĂSEAUA DE MINTE

Am folosit ca titlu o parafrazare a celebrei replici a lui 007 ca să vă atrag privirile şi să vă fac să mă citiţi, doar-doar se vor găsi câţiva cărora să le placă minunatul meu stil.

Mi-am amintit o întâmplare de pe la jumătatea anilor 80 care mie mi-a marcat viaţa (aiurea, nu mi-a marcat nimic, dar sună bine, aşa-i?).

Uneia dintre cele două măsele de minte care îmi ieşiseră până atunci – celelalte neieşind nici până acum, dar au făcut mai bine aşa, pentru că IQ-ul meu ar fi explodat şi Dumnezeu ştie ce se mai alegea de planetă – îi căzuse plomba. M-am dus la o dentistă pe care o bănuiam de experienţă şi pricepere, că avea undeva între 60 şi 65 de ani. Şi atât de multă experienţă avea încât mi-a curăţat locul eliberat de plombă doar cu ceva pense şi instrumente din acelea cu vârful ascuţit, după care mi-a trântit o plombă nouă. La viaţa mea nu avusesem (nici până atunci şi nici de atunci încoace) “norocul” de a şti ce înseamnă durerea de măsele, dar de a doua zi din locul cu pricina au început să se reverse valuri peste valuri de durere. Am vorbit cu doamna respectivă şi m-a rechemat la cabinet în ziua următoare.

Din nou, priceperea şi-a spus cuvântul. În loc să mă trimită să fac o radiografie a măselei cu pricina, a declamat scurt că trebuie scoasă. Dacă trebuie, trebuie. Mi-a făcut o anestezie, nici aia prea reuşită, pentru că simţeam aproape tot ce făcea, şi a trecut la schingiurea mea. Şi dă-i şi trage şi opinteşte-te! Ea, nu voi şi nici eu. Măseaua, deh, incultă şi nelegănată, nu se lăsa deloc dusă. Într-un final apoteotic, pârâie şi… lasă în instrumentul de tortură (cleştele, evident) cam o jumătate din ea. Trebuie apreciat gestul ei mărinimos, totuşi. Anestezia începea să-şi dea obştescul sfârşit, doctoriţa obosise de la efortul de aproape o oră, aşa că decide scurt: “Continuăm mâine”. Normal, că doar nu pe ea o durea. Dar dacă trebuie, cu plăcere. M-am prezentat punctual a doua zi şi, când mi-a venit rândul, a procedat la o nouă anestezie (la fel de ineficientă ca prima) şi dăi şi trage iar. Pârdalnica de măsea nu se lăsa deloc. A chemat în ajutor încă o dentistă, care lucra alături, apoi a mai venit una, de ziceai că vor să vadă moaştele nu ştiu cărui sfânt. Măseaua mai lăsa câte o aşchie obol eforturilor lor, dar rămânea totuşi cam 25%.

În acel delir oniric, în care, pentru a scăpa de chin şi dureri, aş fi fost dispus la orice (inclusiv o injecţie de eutanasiere – deşi pe vremea aceea nu se vorbea despre aşa ceva), vine dentista cu ultima soluţie. Nu încă o revoluţie, nu vă agitaţi. Doar să fac o radiografie. Şi ce apare la radiografie? Măseaua era ruptă doar la suprafaţă, iar înăuntru avea doi colţi exact precum harponul cu care căpitanul Ahab încerca să-i facă de petrecanie lui Moby Dick. Putea să tragă de ea dentista cu cleştişorul ei o săptămână, că aia nici nu s-ar fi mişcat. Cu multă empatie (vezi să nu), biata femeie îmi spune că trebuie să mă duc la urgenţă la Facultatea de Stomatologie.

Cu radiografia în băţ pe post de flamură de luptă, deşi se ştia că pierdusem deja meciul, ajung acolo. Pe vremea aceea, la Stomatologie învăţau meserie foarte mulţi studenţi israelieni, dovadă că învăţământul nostru era de calitate, nu ca acum. Am fost preluat de un îndrumător, care s-a uitat pe radiografie şi, scurt şi la obiect, a ordonat să mi se facă o nouă anestezie, mai ales că din cealaltă nu mai rămăsese mare efect. Şi de unde stăteam eu pe scaunul acela, în aşteptarea efectului anesteziei, îl aud dând indicaţii studenţilor să-mi imobilizeze capul şi mai ales falca, pentru că trebuia să folosească dalta şi ciocanul. Poate ar fi fost mai bine să-mi lege corpul şi capul cu nişte chingi, precum condamnaţii la moarte din SUA pe care îi prăjeau la nu ştiu câte sute de volţi, dar probabil ai noştri erau mai omenoşi şi doreau să aibă, cum se spune astăzi, “feeling-ul” operaţiunii Moby Dick (să nu vă pună păcatul să-mi veniţi cu o traducere obscenă a numelui bietului mamifer, că la astea vă duce mintea. Sau măseaua de minte?). Aşa că au tăbărât toţi pe mine, ca să mă ţină cât mai ţeapăn, iar unul a venit şi a început să dea, cu spirit de răspundere, cu ciocanul în dalta fixată pe eroina mea de măsea.

Mândria anilor mei de glorie (deşi nimeni nu o gratulase cu asemenea cuvinte) dispărea încet, încet, sub loviturile de pickhammer care mă făceau să înţeleg ce maşinărie rezistentă e fiinţa omenească. A venit şi clipa când s-a decis că măseaua era lichidată, cu toată opoziţia ei înverşunată. Îndrumătorul i-a spus atunci unuia dintre studenţi (probabil unul mai experimentat) să verifice dacă nu au mai rămas ceva aşchii şi să coasă rana. Nici acum nu îndrăznesc să mă gândesc cum arăta câmpul de luptă din gura mea. În plus, i-a spus: “Ai grijă cum coşi, că vin să verific.” Băiatul a luat un fel de racletă, pe care bănuiesc că o plimba prin canalul rămas de pe urma măselei, dar anestezia fusese făcută temeinic, aşa că nu simţeam nicio durere. Apoi m-a cusut la fel de temeinic, spre satisfacţia îndrumătorului. Mi-au spus să revin peste o săptămână, să-mi scoată firele. M-am ridicat buimac şi cu capul ca o baniţă după loviturile care-mi zdruncinaseră serios creieraşul.

Ultimul lucru interesant s-a produs peste cele 7 zile. M-am suit în maşină şi am plecat de la serviciu către Facultatea de Stomatologie, ca să bifez şi acest ultim act din decesul glorios al măselei mele de minte. Şi când am ajuns acolo, stând în maşină ca să-mi fac curaj, neştiind ce alte dureri mă mai păşteau, simt ceva pe limbă. Era firul cu care fusese cusută gingia. N-am să pricep niciodată cum a făcut să iasă, având în vedere că era înnodat. Parcă străbătuse gingia, fără vreo urmă, pentru a mă scuti de alte dureri. Cei din meserie probabil ştiu despre ce e vorba, cumva vreun proces fiziologic perfect explicabil, dar mie mi s-a părut o minune.

Ei, are 007 parte de aşa aventuri? O asemenea poveste de groază şi de supărare nu se întâlneşte la fiecare pas.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s